Turte

Se spune că, în noaptea Nașterii, Maica Domnului nu avea nimic pregătit pentru Prunc, doar iubire și grijă. Atunci, din puținul casei, s-au frământat turte simple, de post, coapte pe vatră, iar aburul lor cald a fost ca o îmbrățișare pentru întreaga casă. Așa au apărut, în credința oamenilor, „Scutecele lui Iisus” – turte modeste, dar pline de sens, făcute nu pentru a impresiona, ci pentru a binecuvânta. ✨

În satele de altădată, femeile nu măsurau ingredientele în grame, ci în „să fie de-ajuns pentru toți” și „să iasă bun pentru copii”. Turtele se făceau în liniște, cu rugăciune în gând și cu numele celor dragi rostit în șoaptă. Apoi se rupeau și se împărțeau – peste leagănul copilului, la masă în familie, sau duse la vecini, „să fie primit și să fie cu noroc”. Fiecare bucățică purta cu ea o dorință: pentru sănătate, pentru pace în casă, pentru un an mai blând.

Astăzi, când coacem turta „Scutecele lui Iisus”, nu facem doar un desert: readucem în prezent o tradiție veche, în care lucrurile simple poartă cea mai mare încărcătură. Ne adunăm în jurul mesei, rupem turta, zâmbim, ne gândim la cei pe care-i iubim și, pentru câteva clipe, casa noastră seamănă cu un mic colț de Bethlehem. 🕯️